Etnografie - Satul si gospodaria

Satul românesc tradiţional

Criterii de clasificare
1. Structura
2. Morfologia
3. Economia

1. După criteriul structural aşezările rurale pot fi de tip:
- risipit
- răsfirat
- adunat
2. După criteriul economic:
- Aşezări agricole
- Aşezări cu activităţi industriale
- Aşezări mixte
3. Coroborând criteriul structural cu cel economic, identificăm:
- aşezări ale crescătorilor de animale (satele de tip risipit)
- aşezări mixte (agricultori, păstori, viticultori
– satele de tip răsfirat)
- aşezări agrare (satele de tip adunat) (după V. Mihăilescu)

• Alte criterii de clasificare:

1. Planul satului
2. Structura internă, modul de grupare a gospodăriilor
3. Raportul dintre uliţă şi case
4. Modul de distribuţie a proprietăţii
5. Modul de împărţire a hotarului
6. Ocupaţia
7. Poziţia satului
8. Mărimea satului
9. Forma satului (după R. Vuia şi I. Vlăduţiu)

• Tipologie:

- Sat cu case izolate
- Sat răsfirat
- Sat de vale
- Sat îngrămădit
- Sat de-a lungul drumului
- Sat dreptunghiular
- Sat adunat
- Sat circular
- Sat radial

Gospodăria

Factori care au influenţat existenţa şi dezvoltarea gospodăriilor:

- Sistemul ocupaţional
- Condiţiile naturale (inclusiv clima)
- Materialele de construcţie

Tipuri economice de gospodării:
a) Agricole
b) Agro-pastorale
c) Pomicole
d) Viticole
e) Piscicole
f) Meşteşugăreşti

Gospodării agro-pastorale

Gospodărie pastorală cu colnă de la Câmpu lui Neag (jud. Hunedoara)

- elemente componente: casa (“căsoană”), adăpost pentru animale (“colna”), cămara deasupra gropii pentru cartofi
- casa – dreptunghiulară; pereţi din bârne de brad pe temelie de piatră; acoperiş în patru ape din lemn de brad; două încăperi, fiecare cu intrare separată pe faţada principală: una pentru locuit, cealaltă are rol de cămară
- colna – împrejmuire deschisă la interior, care închide toată gospodăria; pereţi din bârne de brad, cu acoperiş în două ape
- aparţine tipului de gospodărie cu curte închisă

Gospodărie cu ocol întărit de la Măgura (jud. Braşov)

- elemente componente: casa (cu tindă, căsuţă, casa mare, chelar), două grajduri pentru vite, fierbătoare cu pivniţă; în exteriorul ocolului – adăpostul pentru oi
- material de construcţie: fundaţie din bârne de brad; acoperiş în patru ape cu structură din lemn

Gospodărie de agricultor cu colibă pastorală de la Feşen (jud. Alba)

- elemente componente: casa, şura poligonală, “coşer” pentru porumb, coteţ - casa are cameră de locuit, tindă, cămară; acoperiş cu paie; - materiale de construcţie: bârne de fag şi stejar

Gospodăriile piscicole

Gospodărie de pescar din Mahmudia (Tulcea)

- componente: casă, grajd (“dam”), coteţ pentru păsări (“curnic”), cuptor pentru pâine, baie, latrină, moară de vânt - material de construcţie: chirpici; acoperiş din stuf; pereţi văruiţi în alb
- se încadrează în tipul de gospodărie cu două curţi (în prima curte, mai mare, este casa, baia şi cuptorul pentru pâine; în a doua curte – coteţul şi grajdul)
- casa are latura îngustă spre stradă şi dezvoltare în adâncime; pe două laturi are prispă cu stâlpi de lemn; are două camere cu o tindă intermediară şi o magazie pentru uneltele de pescuit baia este amenajată într-o clădire separată cu două încăperi, una servind de vestiar, cealaltă de saună (vatră din bolovani cu un cazan pentru apă)

Gospodării meşteşugăreşti

Gospodăria de boştinar-lumânărar din Sebeşu de Jos (jud. Sibiu)

- elemente componente: casa, şura, grajdul, atelier de lumânărit, coteţ de porci
- material de construcţie: lemn de brad şi fag, pământ, zidărie din piatră; pereţi văruiţi în albastru; acoperiş înalt, în două ape, cu ţiglă
- casa are trei încăperi: camera din faţă (“casa din faţă”), tindă (cu rol de depozit şi spaţiu de muncă; adăposteşte cuptorul de pâine, uneltele şi intrarea în pod), celar (deopotrivă cameră de locuit, cameră de zi şi bucătărie)

Clasificarea morfologică a gospodăriilor:

Cu curţi deschise
Cu curţi închise
Cu curţi în organizare liniară
Cu curţi organizate pe două linii
Cu curţi organizate în unghi
Cu curţi pe trei linii
Cu şura în latul curţii
Cu casa în latul curţii
Cu casa în lungul drumului
Cu curţi pe patru linii
Cu ocol închis
Cu curţi duble

• Apar în satele de tip risipit. Specific este absenţa gardurilor despărţitoare în interiorul curţii.

• Se regăsesc în zonele cu teren puţin accidentat. Curtea este separată de terenul agricol prin garduri

• Elementele care compun gospodăria (casa, şura, grajdul) sunt dispuse de-a lungul curţii.

• Apar în zonele joase. Casa şi anexele secundare (coteţele pentru animalele mici) se află dispuse pe o latură (de obicei cea de la stradă), pe latura opusă fiind grajdul şi alte anexe.

• Apar în zonele depresionare şi de vale. Casa este dispusă în lungul curţii, iar grajdul sau şura în latul curţii.