Sociologia si profesiunea de sociolog

Sociologia si profesiunea de sociolog se bucura de inalta pretuire in lumea intreaga. Nu exista in lume universitate demna de numele ei care sa nu aiba un departament de Sociologie . Nu exista profesiune conforma civilizatiei stiintifice contemporane care sa nu presupuna cunostinte sociologice si, adesea, chiar sensibilitate sociologica.

Definitie (dupa Clasificarea ocupatiilor din Romania).
Profesia face parte din grupa 2442 - sociologi, antropologi, geografi si asimilati. Ei efectueaza cercetari asupra structurii sociale, originii si evolutiei umanitatii si relatia dintre activitatea umana si mediul social si pun la dispozitia factorilor de decizie rezultatele cercetarilor intreprinse; avizeaza aplicarea cunostintelor acumulate la definirea politicilor economice si sociale corespunzatoare anumitor categorii de populatie si regiuni.

Codul din Clasificarea ocupatiilor din Romania: 244201

Descrierea profesiei:
Sociologul este persoana cu studii superioare pregatita sa realizeze cercetari asupra dezvoltarii societatii, a structurii sociale pe grupuri si categorii, a relatiilor si institutiilor sociale, a comportamentului social si a influentei lor asupra individului. Pune la dispozitia factorilor de decizie rezultatele cercetarilor intreprinse.

Unelte si instrumente de lucru:
Sociologul utilizeaza instrumente birotice, de inregistrare si prelucrare statistica a datelor, traditionale sau electronice, computerizate. Pe langa documentarea teoretica, foloseste chestionare, interviuri, anchete, observatii, experimente, sondaje.

Atributii si responsabilitati:
- cunoaste si utilizeaza metodele si tehnicile sociologice;
- studiaza, folosind aceste metode: comportamentul grupurilor umane (familii, cupluri, echipe, bande, comunitati, guverne si societati), dezvoltarea si structura grupurilor, a modelelor de conduita;
-studiaza si ofera solutii (pe baza cercetarii) pentru problemele legate de interactiunea sociala dintre diferite domenii si institutii (drept, politica, econmie, cultura, educatie, religie);
-se angajeaza concret in lupta de reforma sociala, in predictii de perspectiva;
-publica si popularizeaza prin mass-media rezultatele sondajelor de opinie si anchetelor, pentru a oferi in plan macrosocial, imaginea dinamicii si mobilitatii la nivel microsocial;
-investigheaza cauzele diferitelor fenomene, conflicte si miscari sociale: migratia, saracia, delicventa, criminalitatea, agresiunea sociala, mobilitatea sociala, sexualitatea etc.;
- descopera si experimenteaza metode si tehnici noi de cercetare a vietii sociale;
- analizeaza date, identifica tendinte, interpreteaza rezultatele cercetarilor in scopul completarii si imbogatirii informatiei sociologice de ansamblu;
- isi imbogateste permanent pregatirea de specialitate;
- elaboreaza studii de diagnoza si prognoza referitoare la starea sociala si la evolutia diferitelor organizatii, institutii, grupuri sau comunitati sociale;
- poate fi consilierul factorilor de decizie pentru fundamentarea unor hotarari in rezolvarea unor probleme sociale de interes national sau local.
Preluat din Clasificarea Ocupatiilor din Romania, Manual pentru utilizatori, Bucuresti, Editura Tehnica, 1995 (lucrare elaborata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Comisia Nationala pentru Statistica)

Mediu de activitate:
Sociologul lucreaza atat in birouri si cabinete, in spatiu inchis si ventilat, luminat, cat si pe teren, pentru culegerea datelor necesare cercetarilor sale: in public, in mijlocul diferitelor grupuri si categorii de persoane, fiind expus actiunii factorilor climatici sezonieri, si a unor variate medii de munca, influentat de specificul actiunilor si faptelor la care ia parte.

Cerinte de educatie si pregatire profesionala:
Exercitarea acestei profesii necesita studii superioare. Dupa absolvirea liceului, se sustine examen de admitere la profilul Sociopsihopedagogie, specializarea Sociologie, a Facultatii de Sociologie, Psihologie, Pedagogie din cadrul Universitatii. Cursurile dureaza 4 ani, numai la zi. Pregatirea se finalizeaza prin acordarea diplomei de licenta. Studiile se pot continua printr-un program master.
Exista o semnificatie practica a sociologiei? Raspunsul este, fara indoiala, pozitiv. Putand fi identificata cu studiul sistematic al societatilor umane, cu accent special pe societatile moderne si contemporane, sociologia are multe implicatii practice. Gandirea sociologica si purtatorul ei, sociologul, contribuie la fundamentarea politicilor sociale si reformelor sociale. Ea le ofera o mai clara si mai adecvata intelegere a situatiilor sociale si a posibilitatilor liniei de evolutie. Astfel, sociologul indeplineste functia de asistenta obligatorie de specialitate pe langa orice instanta inrudita, sa elaboreze si sa puna in practica politici si masuri de redresare sociala.

Codul deontologic al sociologilor
(adoptat de catre a 3-a Conferinta Nationala a sociologilor din Romania 21-22 mai 1993, Bucuresti)

Profesia de sociolog, in diferitele ei ipostaze – cercetare, invatamant, aplicare – , implica importante considerente etice. Intrucat practicarea sociologiei presupune, in mod necesar, contactul direct si nemijlocit cu persoane, grupuri, organizatii si comunitati, sociologii sunt constienti de posibilele implicatii si consecinte ce pot fi generate sau favorizate prin utilizarea incompetenta, fara discernamant sau cu rea-credinta a cunostintelor sociologice. Acordarea unei atentii speciale considerentelor etice reprezinta un factor esential al prestigiului sociologiei ca disciplina si o preconditie vitala a contributiei acesteia la construirea unei societati umane in toate compartimentele sale.
Acest cod deontologic reprezinta forma de asumare de catre comunitatea sociologilor din Romania a responsabilitatilor sale sociale, un angajament moral de a contribui la imbunatatirea continua a conditiilor sociale ale vietii umane.
Codul deontologic este expresia consensului membrilor Asociatiei Sociologilor din Romania. Pe baza lui se poate aprecia daca membrii Asociatiei (dar si nemembrii acesteia care practica sociologia) au dovedit sau nu probitate profesionala si morala in relatiile cu persoane, grupuri, organizatii, comunitati, in activitatea de cercetare, invatamant sau aplicare a cunostintelor sociologice.
Telul principal al prezentului Cod deontologic nu este de a supraveghea, controla sau sanctiona comportamentul profesional al sociologilor, ci de a-i atentiona si sensibiliza pe acestia asupra consecintelor nedorite ce pot decurge din practicarea sociologiei, indemnandu-i sa-si autoeduce si autoperfectioneze conduita profesionala si morala si sa stimuleze, totodata, atitudinea lor activa de atentionare si educare a colegilor si colaboratorilor in activitatea profesionala comuna. Codul constituie totodata si o baza pentru luarea de atitudine colectiva impotriva unor eventuale comportamente apreciate a incalca flagrant principiile eticii sociologice. El ofera, in acelasi timp, o baza consensuala pentru construirea unei atmosfere pozitive in cadrul comunitatii sociologice, armonioase, con-colegialitate, respect si exigenta reciproca. Codul reprezinta un instrument pentru solutionarea disputelor si conflictelor care ar putea aparea intre sociologi sau intre acestia si alti membrii ai colectivitatii.


PRACTICAREA SOCIOLOGIEI
A. PROFESIONALISM, UMANISM SI OBIECTIVITATE.
Inalte standarde profesionale. Sociologul are datoria de a plasa la cele mai inalte standarde teoretice si metodologice in activitatea sa de cercetare, invatamant si aplicare.
Optiune umanista fundamentala. Intreaga activitate profesionala trebuie fondata pe o optiune umanista ultima: persoana umana si umanitatea reprezinta entitatile supreme ale societatii pe care sociologul se angajeaza a le sprijini cu toate resursele sale profesionale. In nici o situatie de cercetare, invatamant sau aplicare a sociologiei, persoana umana nu trebuie sa fie trata ca simplu mijloc, persoana umana trebuie sa reprezinte in activitatea sociologului scopul ultim, valoarea suprema.
Respect pentru libertatea si demnitatea umana. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa prezerve si sa amplifice libertatea de optiune si manifestare a fiecarei persoane, grup social sau comunitati. Manipularea de orice fel reprezinta un comportament profesional inacceptabil, in mod absolut.

Optiune democratica:
Sociologul trebuie sa-si fundamenteze intreaga activitate pe valorile democratiei: respectul reciproc al persoanelor, grupurilor si comunitatilor, intelegerea si acceptarea reciproca. El nu trebuie sa favorizeze un grup sau o comunitate in detrimentul altui grup sau comunitati, sa actioneze cu toate resursele sale profesionale pentru solutionarea tensiunilor si conflictelor sociale nu prin forta sau manipulare, ci pe baza intelegerii si acceptarii reciproce. In mod special atunci cand este vorba de un conflict, datoria morala a sociologului este de a evita sa devina instrumentul derularii acestuia, conseind partile, inclusiv partea care l-a angajat, sa adopte solutii pozitive, constructive, fondate pe valorile democratiei, iar nu solutii bazate pe forta sau manipulare. Prin activitatea sa, sociologul trebuie sa devina un element activ al procesului de negociere intre parti, promovand valorile fundamentale ale respectului si acceptarii reciproce.

Neutralitate axiologica si obiectivitate:
In intreaga sa activitate, sociologul trebuie sa se ghideze dupa principiul neutralitatii axiologice. In nici o imprejurare el nu trebuie sa puna nici un angajament valoric mai presus de adevarul stiintific. Adevarul stiintific reprezinta valoarea morala suprema a omului de stiinta. In mod special datorita faptului ca prin insasi profesiunea sa, sociologul reprezinta un important factor social, el trebuie sa se plaseze echidistant in raport cu toate grupurile sociale, ideologiile, comunitatile componente ale colectivitatii din care face parte, sa evite orice ingerinte politice, ideologice sau partidiste in activitatea sa profesionala care ar putea distorsiona analiza corecta si obiectiva a realitatii sociale.

Declararea angajamentului social:
Acceptarea de catre un sociolog a angajarii sale de catre un grup, institutie, organizatie sau comunitate pentru a promova interesele acestora, fapt care poate fi, mai ales pentru sociologul practician, foarte frecvent, trebuie sa aiba loc in conditii deontologice clar specificate:

Angajamentul trebuie declarat in termeni expliciti.
Sociologul trebuie sa faca cunoscute diferitele surse de finantare ale cercetarilor la care participa individual sau in grup si sa consemneze orice legatura pe care o are cu diferite firme, organizatii sau sponsori.
Sociologul nu trebuie sa accepte contracte, conventii, subventii, burse de cercetare sau invatamant daca prin aceasta se produce o incalcare a principiilor deontologiei profesionale, el trebuie sa renunte la un asemenea angajament in momentul in care constata ca o asemenea angajare este de natura a implica abateri de la Codul deontologic.
Sociologul trebuie sa influenteze partea angajatoare, cat si celelalte parti pentru a recurge la un comportament democratic in orice situatie conflictuala, la metode pozitiv-constructive, iar nu opresiv-manipulative sau bazate pe violenta. Este datoria morala a sociologului sa devina un factor activ de construire a consensului bazat pe intelegere si acceptare reciproca, pe negociere cu mijloace democratice constructive.
Este datoria morala a sociologului de a refuza sa contribuie la actiuni opresiv-manipulative sau violente. In situatii de conflict, pentru a evita sa-si impuna cunostintele sale in mod unilateral la dispozitia unei parti, sociologului ii revine datoria de a difuza larg in cadrul colectivitatii din care face parte cunostintele sale teoretice si rezultatele empirice ale cercetarilor sale.

Optiunile valorice personale si obiectivitatea.
Ca orice persoana, sociologul are dreptul la optiuni valorice proprii, la angajamente politice si ideologice. In legatura cu aceasta situatie, sociologul este dator sa intreprinda urmatoarele actiuni pentru a evita ca angajamentul sau valoric sa anuleze neutralitatea axiologica si obiectivitatea activitatii sale profesionale:
· Sa caute sa analizeze si sa declare explicit cat mai detaliat cu putinta baza rationala a optiunilor sale valorice.
· Sa expuna totodata in mod explicit si detaliat si celelalte optiuni valorice alternative impreuna cu argumentatia lor rationala.
· Sa alature criticilor pe care el le face optiunilor valorice alternative, criticile aduse de catre ceilalti propriei sale optiuni valorice si aceasta cat mai detaliat cu putinta.
· Sa realizeze ceasta analiza a optiunilor valorice care se confrunta, inclusiv propria optiune, cu o completa buna credinta, in spiritul obiectivitatii stiintifice.
· Este recomandabil ca sociologul sa expuna in mod deschis si cu buna credinta punctele slabe si indoielile pe care el insusi le are in legatura cu optiunile sale valorice.
· Disputele cu ceilalti specialisti trebuie sa se realizeze in spiritul colegialitatii, onestitatii stiintifice si al respectului pentru public.

Neutralitatea axiologica in invatamantul sociologic:
Organizarea invatamantului sociologic, pentru a promova principiul neutralitatii si obiectivitatii, trebuie sa se realizeze in institutii de invatamant care nu prezinta prin structura lor nici o angajare de grup social, organizatie, ideologie sau de tip sectorial. Invatamantul trebuie sa aiba un caracter academic, adica sa exprime independenta ideologica si valorica, promovand ca principii fundamentale: adevarul, respectul pentru persoana umana si pentru umanitate, pluralismul democratic al optiunilor valorice. Pentru a realiza acest lucru, procesul de invatamant trebuie sa prilejuiasca studentilor contactul egal si nediscriminatoriu, cu toate optiunile valorice personale, grupale sau sectoriale, cultivand prin aceasta o atitudine fundamentala de neutralitate axiologica. Invatamantul sociologic trebuie sa reprezinte un mijloc de inculcare a unor valori particulare, ci sa mijloceasca dialogul dintre optiunile valorice alternative, cultivand spiritul de echidistantare si analiza critica. Un asemenea spirit academic este o garantie a faptului ca sociologii angajati in diferite sisteme particulare vor actiona nu in spiritul opozitiei rigide si lipsite de intelegere dintre componentele colectivitatii ci, dimpotriva, in spiritul deschiderii reciproce, al dialogului constructiv si al imperativului crearii si recrearii continue a consensului comunitar. Acelasi spirit academic de neutralitate axiologica trebuie sa caracterizeze comportamentul profesorului de sociologie. Este o datorie fundamentala a profesorului de sociologie sa evite angajamentul valoric, politic si ideologic unilateral si exclusivist. El trebuie sa reprezinte pentru studentii sai un model exemplar de analiza stiintifica echidistanta, obiectiva, bazata pe respectul fata de optiunile valorice alternative, angajamentul valoric personal al studentului si valoarea suprema a dialogului si consensului.